Delia Andrieș: Respiră acest aer
Borderline Art Space

Du 16/02/2018 18h00 au 02/03/2018 18h00

Fuseau horaire : Bucharest (GMT+02:00)

Borderline Art Space
Belvedere nr. 18
700555 Iasi
Romania
RESPIRĂ ACEST AER
pictură, performance
artist: Delia ANDRIEȘ
curator: Petru Bejan
16 februarie - 17 martie 2018
Borderline Art Space / Belvedere 18, Iași
Deschiderea: 16 februarie 2018, ora 6 pm
Performance lectură „Gânduri neștiute și locuri imateriale”: 16 februarie 2018, ora 6:30 pm
Argument curatorial:
Chiar dacă evaziv în titulatură, Breathe this air (Respiră acest aer), proiectul Deliei Andrieș de la Borderline Art Space, caută să circumscrie – plastic și poetic, deopotrivă - mărcile reprimate ale femininului. Aria tematică asumată nu dă satisfacție nici discursului protestatar (denunțând discriminarea de gen), nici entuziasmului revendicativ, al emancipării. Refuză, premeditat, argumentele „păruielilor” feministe ale anilor `70, mai curând zgomotoase și stridente. Lipsește, altfel spus, obișnuitul „fir roșu” al poziționărilor ideologice partizane, nerelevante în context. Ce se propune, în schimb? Un demers pluriform, conceput pe versanții reflecției și introspecției, angajând în egală măsură potențialul expresiv al imaginii (câteva compoziții picturale), dar și disponibilitățile semantice ale cuvântului (un performace recitativ).
În linii mari, creațiile Deliei Andrieș tatonează femininul din perspectiva reperelor sale identitare. Sunt vizate „figurile” arhetipale de prim-plan (mama, iubita, văduva), îngrădite de convenții sau prejudecăți, și constrânse la disimulări, subterfugii, eschive, renunțări. Este femininul fatalmente enigmatic și inefabil? Putem dibui o „atmosferă” naturală a acestuia, imediat respirabilă? Sau un parfum distinct, lesne de reperat?
Cartografiind femininul, artista exploatează ambiguitațile dintre fenomen și esență, realitate și simulacru, evidență și ascundere, natură și artificiu, mobilizând date ale esteticii receptării, fenomenologiei percepției, psihanalizei și hermeneuticii filosofice. Punctul de fugă investigat este intimitatea, îndeosebi cea psihică. Duplicitățile femininului, camuflările, măștile cosmetice, trucurile înșelătoare nu sunt defel stigmatizate; dimpotrivă, acestea intră într-o economie adaptativă discret stilizată, în care firescul este ajustat și resemnificat.
Ce ne arată lucrările Deliei Andrieș? Suprafețe ample, umbrite, obscurizate, tușe gri-cenușii... Cadre statice, ferestre deschise, nu tocmai transparente, ambiguizând la maximum raporturile spațio-temporale. O eșarfă brodată - leit-motiv vizual - devine semn distinctiv, vehicul identitar, sinecdocă a femininului, parte ridicată la nivelul întregului. Plasticitatea tablourilor este articulată nu pe un estetism edulcorat, ci pe „tensionarea” voluntară a câmpului pictural, invitând ochiul la popas tăcut, contemplativ și interogativ, lipsit însă de voluptățile „deconstrucțiilor” critice sau ale asalturilor exegetice spectaculoase.
Performance-ul recitativ al Deliei Andrieș trimite la „Gânduri neștiute și locuri imateriale”. Alternând versuri în limba maternă (originară, favorabilă intimității și a familiarității domestice) și în engleză (străină sau de împrumut, limba convențiilor planetare), artista pune în contrast inconștientul personal și pe cel colectiv, acesta din urmă impunând felurite cenzuri și restricții.
Care sunt mărcile distinctive ale femininului? Artista nu propune definiții, nici nu oferă rezoluții. Oferă, în schimb, semne sau indicii cu subînțeles, favorabile articulării unui proiect de atmosferă, gândit a dejuca locuri comune și prejudecăți. De privit, așadar. Și de... respirat.
Delia Andrieș (n. 1989) este o artistă vizuală și performer care trăieşte şi lucrează în Iași, România. Este licențiată în Arte Vizuale – Pictură (2010), iar în 2012 finalizează un masterat interdisciplinar în Istoria şi Teoria Artei, ambele la Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași. În prezent, este doctorandă a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, cu o teză care dezbate probleme ale criteriilor de evaluare în artele vizuale contemporane. Participă la numeroase expoziții de grup, unde experimentează cu medii variate precum pictura, fotografia digitală, instalația, performance-ul, intervenția participativă și scenografia teatrală. În 2015 este selectată cu proiectul „Self Dystopia. 3E” în cadrul Platforma X, o rezidență internațională de arte vizuale cu baza tehnologică.
Source: www.facebook.com